Home / Packaging / Afacerea zero-risipă din Covasna: clienţii folosesc macaroane în loc de paie şi ceşti din napolitană pentru cafea

Afacerea zero-risipă din Covasna: clienţii folosesc macaroane în loc de paie şi ceşti din napolitană pentru cafea

Ştirea că în Sfântu Gheorghe (Covasna)  s-a deschis acum două săptămâni primul magazin fără ambalaje a făcut deja înconjurul ţării. Puţini ştiu însă că în spatele afacerii este o femeie care se luptă de câţiva ani să schimbe mentalitatea oamenilor. Numele ei este Kinga Joszi, iar primii paşi în direcţia renunţării la ambalaje i-a făcut în 2018 când a “interzis” în pub-ul pe care îl administra sticlele şi paiele din plastic. Pe cele din urmă le-a înlocuit cu macaroane.

De unde i-a venit însă ideea de a promova reducerea risipei şi a consumului de plastic, într-o ţară care nu are nici măcar un sistem de reciclare bine pus la punct? Deşi sună a clişeu, Kingăi Joszi i se aplică zicala „schimbarea vine din noi”. Astfel, a renunţat mai întâi la ambalajele din viaţa de zi cu zi, în special la plastic. Mai mult, „acum, tot ce înseamnă hârtie şi carton folosesc din hârtie reciclată. Nu folosesc absolut nimic albit cu clor, ci doar hârtie reciclată, chiar şi la imprimantă”, spune managerul.

Rămăsese totuşi o problemă. Niciun mare retailer alimentar din oraş sau din împrejurimi nu îi oferea posibilitatea de a se dispensa cu totul de aceste ambalaje. „Pe oriunde te duci trebuie să foloseşti pungi din plastic, ca să cântăreşti produsele. Iarăşi, nu poţi folosi propria caserolă”, explică aceasta.

O soluţie ar fi fost fost un magazin „cu de toate”, în care lumea să poată veni cu ambalaje de acasă şi să cumpere exact cantitatea de care avea nevoie. Zis şi făcut. În decembrie, Kinga Joszi inaugurase Lucky Day Fancy Shop, magazin ce comercializa iniţial condimente şi diverse cadouri. Pentru a promova conceptul no-waste, aceasta a introdus cu câteva săptămâni în urmă produsele vrac. Clienţii vin cu ambalaje de acasă sau, dacă vor, pot cumpăra cantitatea de care au nevoie într-un cornet de hârtie. Fără să aibă pretenţia că va schimba cu totul mentalitatea oamenilor, patronul spune că şi-ar dori ca „oamenii să devină conştienţi că prin astfel de paşi reduc nu doar cantitatea de ambalaje, ci şi risipa alimentară. Dacă din start cumperi o anumită cantitate prestabilită, deja ambalată, deşi nu ai nevoie decât de câteva sute de grame, atunci restul de alimente rămâne în cămară. Alimentele se învechesc şi le arunci. Iarăşi, dacă găteşti mai mult decât ai nevoie, din nou faci risipă de alimente”, spune patronul Lucky Day Fancy Shop.

Impact nesperat

Când a decis să nu mai folosească ambalaje în cadrul magazinului, Kinga Joszi s-a gândit că impactul va fi mai degrabă redus. Promova deja, de circa un an, conceptul no-waste în cadrul localului pe care îl deţine, „primul ruin pub” din Covasna, cum îi place să spună. „Anul trecut, la începutul sezonului de vară, am decis să introducem în bar macaroane în locul paielor din plastic. Oamenii veneau, apreciau locul, dar cereau paie. I-am convins încet, încet că puteau să bea şi folosindu-se de macaroane. Tot ca să reducem consumul de plastic am scos PET-urile de apă de jumătate şi am introdus numai apa îmbuteliată la sticlă returnabilă. Ăştia au fost primii paşi”, povesteşte patronul.  N-a fost o schimbare „ de răsunet” şi nu se poate spune că în felul acesta a câştigat clienţi. Însă obişnuiţii locului au gustat noul concept, şi-au venit ceva mai des.

Ştirea că în aceeaşi clădire cu barul a apărut şi un magazin cu produse vrac şi fără ambalaje a avut însă un efect suprinzător. 

„Au venit foarte mulţi curioşi. Prima lor reacţie a fost de genul: «Ok, doar atâtea produse ai?». La început aveam circa 110 sortimente iar acum, la două săptămâni de la deschidere, avem aproximativ 250. Am introdus, de exemplu, la cererea clienţilor, condimente de tot felul: seminţe de chia, bicarbonat de sodiu, nucă de cocos măcinată, seminţe de chimen negru. Ştiu că, dacă mă gândesc strict la business, am căzut cumva într-o capcană, pentru că nu ştiu în ce măsură se vor vinde, dar văzusem dezamăgirea oamenilor şi am vrut să le vin în întâmpinare. Oricum aveam de gând să lărgesc oferta pas cu pas”, spune Kinga.

În prezent, magazinul cu produse vrac vinde de la bere artizanală şi condimente sofisticate până la dulciuri artizanale, făină şi mălai. Câteva dintre produsele inedite sunt ceşcuţele din napolitană şi farfuriile din tărâţe. „Familiile care merg la picnic cumpără farfurii din târâţe presate, seturi de patru sau şase bucăţi. Se vând bine şi bureţii de lufa, de cocos şi de cânepă, care sunt biodegrabili. Lufa e chiar o plantă şi se poate dezintegra exact ca o coajă de castravete. Se mai vând bine  periuţele de dinţi din bambus, alimentele de bază şi condimentele mai deosebite: piper mozaic, praf wasabi. Se  mai vând anumite tipuri de orez vrac, pe care în alte magazine nu ai posibilitatea să le cumperi decât decât în cantităţi de minimum 300 – 400 de grame. Se mai caută şi biscuiţii cu tărâţe”, spune Kinga. 

Oferta creşte de la zi la zi, pe măsură ce clienţii cer lucruri noi, cum ar fi produse fără gluten. În curând, magazinul va comercializa ulei vrac şi ulei la sticlă. „Din păcate, cantitatea minima pe care eu trebuie să o cumpăr ca să vând la vrac este de 5 litri. Or, nu pot să cumpăr 5 litri de ulei de seminţe de struguri şi să îmi rămână pe raft, pentru că oamenii vor initial o cantitate mică, vor să vadă dacă le place. Aşa că o să introducem întâi sticluţe de 100 de ml”, explică patronul Lucky Day Fancy Shop.  

Gânduri pentru viitor

Ce planuri are Kinga Joszi? „Pas cu pas vreau să pun pe picioare afacerea de aici şi apoi vedem care vor fi paşii următori. Încet, încet, am vrea să dezvoltăm un concept integrat cu barul, clientul să vină dimineaţa aici, să îşi bea cafeaua, iar apoi să poată servi micul dejun pregătit de noi cu produsele din magazin”.

Unul dintre planuri vizează şi un concept de delievery. “Am vrea să oferim şi transport la domiciliu cu bicicleta, pentru comenzi de 100 de grame de orez negru sau 300 de grame de făină, de exemplu”. Cum e vorba de un serviciu ce implică angajarea unor oameni, o anumită logistică şi infrastructură,  Kinga Joszi recunoaşte c-ar putea fi vorba de un serviciu ceva mai greu de pus în practică.  

Citeşte şi

Cum luptă Carrefour, Lidl şi Kaufland împotriva poluării cu plastic

Tot mai mulţi retaileri alimentari de la noi au luat în ultimele luni măsuri prietenoase …