Home / Stiri / Interviu / INTERVIU Cosmin Ionescu, Director General ROMPAP: Stăm cel mai bine în această regiune sud-estică, în ce priveşte ambalajele din carton ondulat

INTERVIU Cosmin Ionescu, Director General ROMPAP: Stăm cel mai bine în această regiune sud-estică, în ce priveşte ambalajele din carton ondulat

Piaţa românească de ambalaje din carton ondulat a ajuns la aproape 300 milioane de euro. “Stăm cel mai bine în această regiune sud-estică”, spune Cosmin Ionescu, directorul general al ROMPAP, în interviul acordat publicaţiei specializate pentru industriile de packaging & food. Citiţi mai jos interviul pe larg:

 

Pack&Food News: Ce a însemnat pentru piaţa românească de hârtie dispariţia producătorilor Celhart Donaris Brăila şi Letea Bacău?

Cosmin Ionescu: Dispariţia s-a produs etapizat, în urma mai multor factori determinanţi. Creşterea continuă a preţului energiei electrice şi a utilităţilor în general, a reducerii materiei prime (lemnul) şi creşterea continuă a preţului acestuia, a investiţiilor majore care trebuiau aduse, a modificării legislaţiei (mai ales pe partea de mediu) a dus la o producţie a celulozei necompetitivă faţă de restul ţărilor europene. În prezent, România nu mai produce celuloză.

Câţi producători de hârtie şi carton există la ora actuală în România?

La nivel de Rompap, la ora actuală există 17 producători de hârtii igienico-sanitare, hârtii pentru carton ondulat şi ambalaje din carton ondulat. Pe piaţa din România mai există câţiva producători mici de carton ondulat. Vorbim aici de producători, şi nu de transformatori.

La cât se ridică producţia românească de hârtie şi carton (la nivel de Rompap)?

Anual se produc aproximativ 650.000 tone de hârtie la nivel de Rompap. Acest tonaj cuprinde hârtii igienico-sanitare, hârtii tehnice speciale şi hârtii miez capac pentru producerea de carton ondulat realizate 100% din maculatură. Pentru carton ondulat avem un tonaj aproximativ de 380.000 tone pentru anul 2018.

Care este cifra importurilor de hârtie şi carton şi care sunt ţările de provenienţă?

Se importă majoritar din Europa. În jur de 900.000 de tone.

Ce anume importăm, mai exact?

Se importă hârtii igienico-sanitare, hârtii şi cartoane tehnice, hârtie de ziar şi hârtie scris-tipar, hârtie tip kraft, cu conţinut de celuloză, hârtie tip testliner albit, în general ce nu se produce în România sau nu se produce în cantităţi suficiente. De asemenea, se importă celuloză şi maculatură, o materie primă importantă pentru industria noastră.

Care este impactul creşterii importurilor de hârtie şi carton asupra producătorilor locali?

Creşterea este de 10% în 2018 faţă de 2017. În general cartonul ondulat este un produs voluminos. Este rentabil pentru producător şi pentru client livrarea lui pe o distanţă redusă. Este normal să avem import pe societăţi care se află lângă graniţă (de exemplu, Ungaria). Producătorii locali nu sunt afectaţi.

Care este cifra exporturilor de hârtie şi carton şi care sunt ţările de destinaţie?

În 2018 avem un export de hârtii de aproximativ 300.000 tone hârtii pentru carton ondulat şi hârtii igienico-sanitare şi de 60.000 tone de carton ondulat. Se exportă majoritar în Europa.

Care este producţia de ambalaje din carton ondulat pe primele luni ale acestui an? (cele mai recente date pe care le aveţi)

Producţia de ambalaje din carton ondulat stagnează la nivel de ţară de aproape doi ani. La nivel de Rompap, pe primele 5 luni din 2019 avem un tonaj de circa 160.000 de tone.

La cât se ridică valoarea pieţei de ambalaje din carton ondulat?

Circa 300 milioane de euro.

Care este ponderea ambalajelor din carton ondulat în totalul producţiei de ambalaje din România?

Circa 40%, comparativ cu media europeană.

Cât de importantă este piaţa de ambalaje din România la nivel de regiune sud-est europeană (ca valoare, dar şi ca investiţii)?

România a prezentat şi prezintă un interes major pe piaţa europeană. Stăm cel mai bine în această regiune sud-estică şi datorită poziţionării noastre geografice. României îi lipseşte o stabilitate în domeniul legislativ în ceea ce priveşte ambalajele şi deseurile de ambalaje, respectiv implementarea totală şi corectă a directivelor europene din domeniu în legislaţia din România.

Cum comentaţi numărul mare de investiţii/tranzacţii din ultima vreme, de pe piaţa românească?

România este o piaţă aflată în plină dezvoltare şi retehnologizare. Atâta timp cât se creează locuri noi de muncă şi se îmbunătăţesc condiţiile de lucru, este un lucru benefic pentru toată lumea.

În 2011, România era pe primul loc în Europa la producţia de hârtie igienică din maculatură. Cele mai recente date arată că producţia a scăzut cu 1,5%. Care este explicaţia?

În 2018 avem o creştere de 0,5% faţă de 2017. La nivel european asistăm la o regularizare a pieţei de consum cu mici fluctuaţii pe plan local.

Cât de avansate sunt tehnologiile de fabricare a celulozei, hârtiei şi cartonului ondulat folosite în România, comparativ cu cele din regiune? Puteţi să ne daţi câteva exemple de tehnologii inovatoare folosite în industrie?

Majoritatea firmelor beneficiază de tehnologie de ultimă generaţie, utilaje noi şi performante. În fiecare an se fac investiţii de genul acesta şi se derulează diverse programe, unele pe fonduri europene. S-au construit fabrici noi, ori s-au modernizat cele vechi.

Ce soluţii de ingineria mediului se practică la ora actuală în industria ambalajelor din România?

Membrii noştri au sisteme de monitorizare implementate asupra impactului deşeurilor asupra mediului. Aceste sisteme include, dar nu se limitează la standardizarea activităţii pe partea de mediu, cum ar fi obţinerea de standarde DUE DILLEGENCE, ISO 14001, FSC etc. Unii au devenit de-a lungul timpului colectori şi reciclatori autorizaţi pe maculatură. Fabricile sunt dotate cu staţii de epurare, centrale termice pentru producerea aburului tehnologic performante. Se derulează în prezent proiecte de implementare a tehnologiei de ecogenerare. Pentru industria noastră important ar fi implementarea şi trecerea la colectarea selectivă a deşeurilor în toată ţara, care ar conduce la introducera maculaturii în procesul de producţie şi nu s-ar duce la gropile de gunoi.

Citeşte şi

STUDIU UE: Multe alimente comercializate în UE, inclusiv în România, au etichete înşelătoare

Multe produsele alimentare comercializate în UE încearcă să inducă în eroare cumpărătorul, după cum relevă …