Home / Packaging / Smurfit Kappa: Cum a ajuns România cea mai mare piaţă de ambalaje bag in box din Europa de Est

Smurfit Kappa: Cum a ajuns România cea mai mare piaţă de ambalaje bag in box din Europa de Est

„Aventura” ambalajelor bag in box în România a început acum mai bine de zece ani. Pe atunci, în Europa de Est, Smurfit Kappa vindea acest tip de recipiente în special în Bulgaria şi Republica Moldova. Românii aproape că nu auziseră de „pungile ambalate în cutie”. După zece ani, rolurile s-au inversat: România a devenit principala piaţă de desfacere din zonă, iar vânzările locale cresc cu circa 20% de la un an la altul, după cum ne-a spus Cătălin Costiniuc, manager de vânzări pentru Estul Europei în divizia Smurfit Kappa Bag-in-Box şi CEO Azoc-Star – importator unic Smurfit Kappa Bag-in-Box. Mai mult, Smurfit are aici şi cel mai mare depozit din Europa de Est.

Piaţa locală de ambalaje bag in box a început să se dezvolte atunci când producătorii de vin şi sucuri şi-au propus să vândă marfa în recipiente ceva mai mari decât cele clasice. Au apelat mai întâi la peturi. „Or, când puneau vinul într-un pet de 2 litri, în maximum o lună acesta se făcea oţet, aşa că atunci când desfăceai sticla trebuia să o şi bei. La fel, vinul la sticlă. Dacă dopul nu este etanş, răsuflă. Or, într-un ambalaj bag in box vinul rezistă şi un an, şi se comportă excelent. Dacă un producător are o marfă care se vinde aproape imediat, de ce ar alege sticla, când plasticul este la fel de bun şi mai ieftin? E un ambalaj dedicat petrecerilor, picnicurilor şi este şi uşor de transportat”, explică managerul Smurfit în România.
În plus, producătorii au descoperit că este mult mai avantajos să folosească ambalaje bag in box prin prisma costului.

Dacă vreau să ambalez trei litri de vin în sticle, îmi trebuie 4 sticle, 4 dopuri, patru timbre. Dacă folosesc ambalaje bag in box, acestea sunt în primul rând mai ieftine. Apoi, mai există taxa ecologică pe ambalaj, care se stabileşte în funcţie de greutatea acestuia. Un ambalaj bag in box cântăreşte 30 de grame, în timp ce sticla cântăreşte mult mai mult. Diferenţa e enormă”, spune Costiniuc.

Pe măsură ce producătorii au observat avantajele ambalajului, afacerea Smurfit Kappa în România a crescut exponenţial. De la o cifră de afaceri insignifiantă, Smurfit a ajuns la vânzări de aproape 3 milioane de euro pe plan local, în  2018.

Vânzări de aproape cinci ori mai mari ca acum zece ani
La ora actuală, compania deţine în România o cotă de circa 90% din piaţa de ambalaje bag in box. Deşi nu există o statistică oficială, Cătălin Costiniuc aproximează că “dacă acum zece ani în România se ambalau circa 4 milioane de litri de vin în bag in box, în prezent se ambalează circa 18 milioane de litri”. Şi cantitatea de suc vândut în acest tip de ambalaje a crescut enorm.

Cu zece ani în urmă, de abia aveam doi clienţi, ca acum să fie aproximativ 500. Numai în Maramureş sunt vreo 50, pentru că acolo aproape în fiecare sat este o făbricuţă de suc. Oamenii se duc cu merele la fabrică şi în două ore pleacă cu sucul ambalat. La ora actuală, cred că se ambalează cam 10-15 milioane de litri de suc în bag in box, faţă de maximum 100.000 de litri, acum zece ani”, spune Costiniuc.

Smurfit mai vinde în România ambalaje pentru ouă lichide, dar şi recipiente de până la 1.000 de litri, folosite de producători ca să stocheze diverse lichide.

România, cea mai mare piaţă din Europa de Est
Atunci când a fost angajat de Smurfit Kappa, Cătălin Costiniuc era reprezentantul companiei în Republica Moldova şi Georgia. „Ei m-au angajat pentru că aveam experienţă pe fostul URSS, în special în  Republica Georgia şi Caucaz. Întâmplarea a făcut ca vânzările acolo să scadă mult. În schimb, în România au crescut foarte mult. Dacă acum zece ani piaţa din România era aproape egală cu zero, Bulgaria era undeva pe la nivelul cinci, pe o scală de la 1 la 10, iar Moldova era la nivelul 10, în prezent lucrurile stau altfel. Acum, România este la nivelul 9, Bulgaria a rămas unde era acum zece ani, iar pieţele din Republica Moldova şi Georgia au scăzut foarte mult”, spune Costiniuc. Fiind cea mai mare piaţă din zonă, în România se află şi cel mai mare depozit al Smurfit din Europa de Est, care deserveşte peste zece ţări: Moldova, Georgia, Bulgaria, Macedonia, Grecia, Turcia, Cehia, Ungaria, Danemarca, Suedia, Franţa, Elveţia şi altele.

Cei mai mari clienţi

Ce procent din volumul total de vin şi suc produse în România este ambalat în cutii bag in box? Nu există o statistică oficială, însă Costiniuc aproximează că „10% din vinul produs local este comercializat în ambalaje bag in box”. La ora actuală, Smurfit Kappa colaborează cu cei mai mari producători de vinuri de la noi, cum ar fi Cotnari (cel mai mare client pe vinuri al Smurfit, în 2018), Jidvei sau Recaş. Pe segmentul sucuri, Smurfit a livrat cele mai multe ambalaje către „Ana are”, companie din Focşani care comercializează nu mai puţin de 16 sortimente în acest tip ambalaj. Alţi clienţi de pe acest segment sunt Râureni, Anabella sau Doctor Vitamin.

Dacă nu e un carton bun, toată marfa se poate distruge
Creşterea pieţei de ambalaje bag in box în România n-a fost însă lipsită de obstacole. A fost nevoie de ani ca producătorii de carton de la noi să înveţe cum trebuie să arate un ambalaj din carton pentru bag in box.

După ce ai ambalat produsul în cutii, trebuie să le transporţi. Ca să le transporţi, trebuie să le pui pe paleţi, suprapunând baxurile cu cutii unul peste altul. Dacă nu este o cutie de calitate, se pleoşteşte atunci când maşina care le transportă virează. Există riscul ca o pungă să se spargă, lichidul se împrăştie, iar baxul ajunge la client distrus. Retailerul la care trebuia să ajungă marfa face retur, te penalizează pentru că nu ai livrat la timp şi aşa businessul poate falimenta. Mulţi clienţi nu au dat importanţă la început acestor probleme şi au avut foarte mari necazuri din cauza cartoanelor. Aşadar, cartonul e foarte important”, explică reprezentantul Smurfit.

O perioadă îndelungată producătorii de vinuri şi sucuri au avut pierderi importante tocmai din cauza cartonului.  „Am făcut o investigaţie ca să aflu care e principalul furnizor de carton. M-am dus la fabrică şi le-am spus că îi învăţ cum se face o cutie corectă de bag in box. Mai mult, am plătit eu ştanţele, ca să avem o cutie corectă. Acum, clienţilor le duc mostre din cutiile noastre şi le spun: uite, aşa trebuie să arate”, povesteşte Costiniuc.

Cum au eşuat încercările Smurfit de a face o fabrică în România
În Europa, Smurfit are fabrici de ambalaje în ţări mari din Vest, dar şi în apropierea României. „În Europa avem fabrică în Italia, unde se face robinetul şi există şi linie de ambalaje, dar şi în Franţa, Spania şi Rusia, unde se fac pungi complete. În Bulgaria, Smurfit are de asemenea două fabrici, dar numai de carton. Aceste au fost cumpărate în martie”, spune Costiniuc.
Deşi România este cea mai mare piaţă de desfacere din zonă pentru Smurfit, încercările de a investi aici într-o fabrică de carton au eşuat. „Acum zece ani, în incinta fostei uzine Faur din Bucureşti era o fabrică de cartoane pe care o cumpărase Smurfit Kappa, dar în 2009 s-a închis, nu ştiu de ce. Acum cinci ani Smurfit a tatonat piaţa pentru a cumpăra o fabrică de carton, dar tentativa a eşuat pentru că ar fi fost total nerentabil, din cauza preţului cerut. Era mai ieftin să construieşti una de la zero”, spune Costiniuc. În lipsa propriei fabrici, Smurfit colaborează pentru cutiile bag in box cu Rondocarton.

Potenţial uriaş de creştere
Şi în lipsa unei investiţii directe a Smurfit pe piaţa locală, potenţialul de dezvoltare a business-ului este uriaş.

De exemplu, în Franţa, acum zece ani, ambalajele bag in box deţineau o cotă de 15% pe segmentul retail, iar acum reprezintă 42%”, spune Costiniuc.

În România, Smurfit a înregistrat anul trecut o creştere a cifrei de afaceri 20% faţă de 2017, iar în primele cinci luni ale lui 2019 business-ul a fost de asemenea în creştere.

Citeşte şi

Cum luptă Carrefour, Lidl şi Kaufland împotriva poluării cu plastic

Tot mai mulţi retaileri alimentari de la noi au luat în ultimele luni măsuri prietenoase …